Revelatia bunului simt. Dincolo de politica, domeniu in care un cuvant sau o expresie face istorie si se pierde , se dezgoleste de continut. Am uitat de bunul simt de la bunici. Cred cu adevarat ca din asta vin toate neajunsurile noatre ca oameni si ca tara.
Ca oameni, daca e sa ne analizam un pic istoria, ce vedem? Poate un popor curios, poate nestatornic, care a vrut libertatea de dincolo de cortine siut posibilitatea sa aiba acces la aceeasi lume, in anumite privinte, daca nu in toate. Ok. Nimic rau. Oamenii au vrut alt presedinte, l-au schimbat - si aici ma refer la toti oamenii care au participat, indiferent de pozitie, cateorie sociala si tot asa - toti cei care au participat intr-un fel sau altul, doar atat.
Am primit libertatea si schimbarea. Rezultatul nu prea ne-a placut si, incet incet, nu ne-a mai placut deloc. Noi nu intelegeam prin dreptul la libertate sau prin schimbare rate greu, chiar foarte greu de platit, puterea de a-i spune copilului la magazin ca nu ai bani sa ii iei prajitura, curajul de a merge la servici uneori chiar cu matele goale, vointa de a renunta la a trai o viata si de a accepta si imbratisa stilul "supravietuirea" si tot asa.
Corect? Probabil. Nu-mi asum (i)realitatea celor scrise mai sus. Dar as mai zice ceva. Eram mai de treaba inainte noi oamenii, mai grijulii unii fata de altii. Era bun simt. Si nu cred ca e foarte greu sa iti pierzi bunul simt dupa ce a stat cineva ore si zile sa primeasca raspuns de pe la vreo autoritate sau sa i se elibereze niste acte, sau cand oamenii stau la coada, inca, pentru a-si lua pensiile sau alocatiile, dar aceeasi oameni s-au bucurat cand, din orice motiv nu au dorit sa astepte anumite termene, cate un functionar public incalca "un pic" legea si-ti elibera mai repede adeverinta sau pentru a depune mai repede o declaratie, sau ma rog ,altele.
Trebuia probabil cineva sa spuna stop. Si nu e vorba numai despre revelatie a bunului simt doar o problema sociala, ci si una individuala. Nu degeaba se vorbeste despre un moment in lumea spirituala foarte important pentru noi, dar vorbindu-se atat de mult a devenit un fel de isterie. Lumea spirituala nu are nici o treaba cu magia sau cu astrologia sau cu altele de genul. Desi imi place sa citesc articole din domeniile astea, nu cred ca exista identitate intre spiritualitate si astrologie sau de astea.
"Renovarea" acestei lumi este un proces dificil, pentru care, uneori, nu suntem pregatiti. Nu din alt motiv, dificultatea poateveni din insusi modul oarecum de copilandru al omului in fata spiritului, precum in fata lumii spirituale. Un fel de Alice in Tara Minunilor. Desi poate nu avem tot ce ne dorim din punct de vedere, poate suntem multumiti sau iar, poate nu, dar cu siguranta nu trebuie sa ne lasam absorbiti de acest taram, segment sau cum vreti voi sa-i spuneti.
Revenind la realitatea noastra fizica, cea de toate zilele, cred ca ar trebui sa ne luam in serios drepturile si responsabilitatile noastre ca cetateni, ca membri ai unei comunitati, ca parti dintr-un intreg. Nu doar guvernantii nostri, daca ar fi sa abordam un pic politic problema, ar trebui sa fie cu bun simt si sa faca tot ce pot pentru ca tara sa mearga bine, dar si noi, oamenii normali ca sa zicem asa, trebuie sa fim constienti de faptul ca este necesara o mai multa implicare din partea noastra.
Eu cred ca, in situatia in care se afla multi dintre romani, in tara sau in afara, numai la responsabilitate civica nu le arde sa se gandeasca. Dar s-ar putea sa trebuiasca sa dea o mana de ajutor, chiar daca sunt obositi, plictisiti, deziluzionati. Ar trebui sa isi aminteasca ca au rezistat si in perioade mai grele de atat.
Ne lipseste coerenta la nivel social.
Dar oricine are o sansa, chiar si noi. Suntem un popor frumos, cu o cultura populara profunda si minunata, cu o istorie proprie care ne-a invatat multe despre noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu